Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) câștigă popularitate, având un mesaj puternic pe teme de migrație și securitate.
Liderul conservator Friedrich Merz se află în pole-position pentru a deveni cancelar.
AfD ar putea deveni a doua forță politică în Bundestag, ceea ce ridică întrebări despre viitoarele alianțe guvernamentale.
Germania merge astăzi la urne, după o campanie electorală intensă, dominată de economia șubredă a țării și de o succesiune de atacuri mortale care au făcut din migrație și securitate o problemă centrală, scrie BBC.
Friedrich Merz, liderul conservator în vârstă de 69 de ani, este în pole-position pentru a deveni următorul cancelar al Germaniei, într-un scrutin urmărit îndeaproape în Europa și SUA. El promite să rezolve majoritatea problemelor în patru ani – o sarcină dificilă pentru cea mai mare economie a Europei și o infrastructură care scârțâie.
În cazul în care creștin-democrații lui Merz (CDU) vor câștiga, acesta va trebui să creeze o alianță cu cel puțin un alt partid, cel mai probabil social-democrații lui Olaf Scholz, al cărui guvern a căzut la sfârșitul anului trecut. În ajunul votului, Merz a fost ferm convins că nu va exista nicio înțelegere cu formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care este pe cale să devină a doua mare forță politică, înaintea partidului de centru-stânga al lui Scholz.
Aproximativ 59,2 milioane de germani sunt eligibili să voteze și, în timp ce milioane au votat deja prin corespondență, sondajele indică un procent de 20% de indeciși înainte de ziua alegerilor. Secțiile de votare se deschid la ora 08:00 și se închid la ora 18:00, cu o idee clară a rezultatului în cursul serii. Alegătorii sunt entuziasmați de aceste alegeri cruciale, iar campania a continuat până sâmbătă seara, cu o dezbatere finală la televiziunea națională – a noua din această lună.
Acesta este un moment decisiv, deoarece Germania va trebui să ia decizii importante atât pe scena mondială, cât și la nivel național. Merz promite o conducere puternică în Europa, dar Berlinul este, de asemenea, presat să slăbească limitele bugetului pentru armata sa. În calitate de al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar al Ucrainei, viitorul guvern german se va confrunta cu un președinte american care l-a condamnat pe președintele Volodimir Zelenski drept dictator și a fracturat frontul unit al Occidentului împotriva Rusiei. Liderii politici germani au fost, de asemenea, șocați de vicepreședintele american JD Vance, care s-a întâlnit cu candidatul AfD la funcția de cancelar, Alice Weidel, și a cerut să se pună capăt tabuului de lungă durată al discuțiilor cu extrema dreaptă.
În Germania, acest tabu este cunoscut sub numele de firewall sau brandmauer. Merz a fost acuzat că l-a încălcat luna trecută, când a folosit sprijinul acestora în parlament. În mai multe orașe germane au avut loc sâmbătă proteste împotriva extremei drepte. AfD este deja populară în mai multe state din est, dar crește rapid și în vest, atrăgând sprijin în rândul germanilor tineri prin intermediul TikTok. Un videoclip de campanie al lui Weidel a avut patru milioane de vizualizări. Mesajul ei este simplu: Votați AfD, rupeți firewall-ul și schimbați politica germană.
AfD dorește să părăsească UE, să elimine măsurile privind schimbările climatice, să construiască centrale nucleare și să repare conductele de gaz și relațiile cu Rusia. Dar vocea sa a fost cea mai puternică în ceea ce privește migrația și securitatea, după cinci atacuri mortale din mai anul trecut, dintre care trei în timpul campaniei electorale la Magdeburg, Aschaffenburg și München – și toate ar fi fost comise de imigranți. O înjunghiere la memorialul Holocaustului din Berlin, vineri seară, a ținut subiectul în prim-plan. Victima a supraviețuit, iar poliția a declarat că atacatorul era sirian și că motivul său era antisemit.
AfD a adoptat o politică extrem de controversată numită „remigrație”, pe care o definește ca fiind deportarea migranților care au comis infracțiuni. Dar termenul se poate referi și la deportările în masă ale migranților și ale descendenților acestora. Partidul anti-imigrație și-a asigurat deja un punct de sprijin în unele părți din vest, în special în vechiul centru industrial al Germaniei, în valea Ruhr. La alegerile europene din vara trecută, a câștigat voturile în unele zone din nordul orașului Duisburg, cu 20% în Marxloh, 25% într-o zonă adiacentă și 30% în zona vecină.
AfD nu este cunoscut pentru politicile sale sociale, dar mesajul său privind securitatea este clar, iar oamenii nu văd partidul anti-imigrație ca fiind extremist. În est, AfD se descurcă cel mai bine în zonele rurale, dar în vest crește în orașele care și-au pierdut baza industrială, spune profesorul Conrad Ziller de la Universitatea Duisburg-Essen. „Vocile oamenilor în favoarea AfD au devenit atât de puternice, astfel încât, dacă vă aflați în sala de așteptare a unui medic, este foarte comun să auziți oamenii vorbind despre faptul că sunt furioși pe politicienii și guvernul stabilit”.
Migrația este cea mai frecventă frustrare, iar Weidel a profitat de acest lucru apărând atât de proeminent în toate dezbaterile televizate. De multe ori, atunci când dezbaterea se referea la economie, justiție socială sau inegalitate, profesorul Ziller a afirmat că „AfD a deviat discuția și a spus că principala problemă nu este economia, ci migrația, iar guvernul nu a făcut o treabă bună”.
Cu cât numărul partidelor care ajung în Bundestag, cu 630 de locuri, este mai mic, cu atât va fi mai simplu să se formeze o coaliție cu majoritate. Liberalii economici, Partidul Liber Democrat (FDP), au făcut parte din guvernul demisionar, dar duminică riscă să cadă în uitare, alături de partidul populist de stânga BSW. Cu toate acestea, Partidul Stângii a avut parte o revenire în ultimele zile și sondajele sugerează că va deveni al cincilea partid ca mărime după Verzi.
The post Germania votează astăzi la alegerile parlamentare anticipate. Cine are cele mai multe șanse să intre în Bundestag appeared first on Aleph News.
