Politica externă a lui Donald Trump a vizat de mult Uniunea Europeană, însă, dacă în primul său mandat un război comercial nu a reușit să destabilizeze blocul comunitar, noua criză generată de retragerea sprijinului SUA pentru Ucraina a scos la iveală fisuri profunde în cadrul celor 27 de state membre. Această situație riscă să afecteze stabilitatea europeană, într-un context geopolitic deja tensionat, comentează POLITICO.
UE, o țintă constantă pentru Trump
Fostul și actualul președinte american a manifestat în mod constant un dispreț deschis față de Uniunea Europeană, pe care a descris-o – în mod eronat – drept o entitate creată pentru a împiedica SUA să își atingă obiectivele economice. În viziunea lui Trump, UE se află în aceeași categorie cu organizații supranaționale precum Organizația Mondială a Comerțului sau Organizația Mondială a Sănătății, pe care le consideră obstacole în calea intereselor americane.
Primele săptămâni ale celui de-al doilea mandat al său confirmă această abordare. Bruxelles-ul a fost ignorat în mod deliberat, iar liderii europeni s-au confruntat cu o atitudine sfidătoare din partea noii administrații. Oficialii europeni s-au deplasat la Washington pentru negocieri comerciale, însă Trump a preferat să își intensifice planurile tarifare.
În același timp, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă a fost tratat cu indiferență de secretarul de stat Marco Rubio, iar parlamentarii europeni au primit un mesaj clar: SUA nu vor respecta regulile impuse de Europa în domeniul tehnologiei, considerându-le o formă de „cenzură”.
Strategia „divide et impera” și vulnerabilitățile europene
Spre deosebire de primul său mandat, când UE s-a unit pentru a contracara politica economică agresivă a lui Trump, în prezent blocul comunitar se confruntă cu fracturi majore din cauza războiului din Ucraina. Administrația de la Washington încearcă să ocolească Bruxelles-ul și să negocieze direct cu liderii naționali, o strategie care amplifică disensiunile existente.
Această abordare este favorizată și de politica Moscovei, care de mult timp încearcă să slăbească coeziunea europeană. În contextul în care sprijinul american pentru Ucraina este pus sub semnul întrebării, lideri precum Emmanuel Macron și Keir Starmer ies în față, încercând să compenseze lipsa unei reacții unitare din partea UE.
Consiliul European, paralizat de diviziuni
Forul decizional al Uniunii Europene, Consiliul European, este tot mai expus ca fiind incapabil să reacționeze eficient la provocările externe. Disensiunile dintre statele membre sunt evidente, iar lipsa unui consens în privința sprijinului pentru Ucraina subminează capacitatea blocului comunitar de a acționa unitar.
Summitul extraordinar de la Bruxelles, organizat în această săptămână, nu a adus soluții concrete, în mare parte din cauza opoziției Ungariei față de continuarea ajutorului pentru Kiev. Pe acest fond, lideri precum Macron și Starmer caută alternative diplomatice în afara mecanismelor UE, invitând state precum Turcia și Canada la negocieri informale, în timp ce liderii pro-ruși din UE sunt lăsați pe dinafară, notează POLITICO.
Această criză schimbă echilibrul de putere în Europa, mutând centrul decizional dinspre Bruxelles spre capitalele naționale. Potrivit expertului Mujtaba Rahman, director în cadrul Grupului Eurasia, „instituțiile europene trebuie să se adapteze la această nouă realitate, unde rolul lor este important, dar nu mai este unul esențial.”
Trump și ascensiunea naționalismului în Europa
Pe lângă presiunile economice și geopolitice, Trump influențează direct politica europeană prin susținerea partidelor de extremă dreapta. Observatorii consideră că strategia administrației sale este de a încuraja mișcările naționaliste din Europa pentru a slăbi unitatea UE și a transforma blocul comunitar într-o structură mai flexibilă, care să depindă mai mult de Statele Unite.
Tanguy Struye de Swielande, profesor de relații internaționale la UCLouvain, explică această strategie: „Administrația Trump vrea să distrugă Uniunea Europeană progresistă și să o înlocuiască cu una aliată cu Statele Unite, bazată pe o viziune conservatoare și naționalistă.”
Un dialog tot mai dificil între SUA și UE
Dacă în primul mandat Trump a menținut o relație tensionată, dar funcțională cu liderii UE, de această dată dialogul pare să fie tot mai dificil. În trecut, oficiali europeni precum Jean-Claude Juncker sau Donald Tusk reușeau să stabilească un contact direct cu liderul american, în ciuda divergențelor.
Acum, însă, Trump pare dispus să interacționeze doar cu lideri europeni naționaliști precum Giorgia Meloni sau Viktor Orbán, în timp ce înalții oficiali ai UE, precum Ursula von der Leyen și António Costa, nu au obținut nicio întrevedere cu președintele american de la revenirea acestuia la Casa Albă.
Încercările UE de a negocia cu administrația Trump nu au avut succes. Maroš Šefčovič, șeful comerțului UE, s-a deplasat la Washington pentru a preveni un nou război comercial, propunând concesii privind importurile de gaze și tarifele pentru automobile.
Cu toate acestea, Trump a ignorat oferta și a anunțat un tarif de 25% pentru toate importurile din UE, fără să țină cont de încercările europenilor de a evita escaladarea conflictului economic.
De asemenea, eurodeputații care au mers recent la Washington pentru a explica legislația europeană în domeniul tehnologiei s-au confruntat cu o atitudine ostilă. La scurt timp după întâlnirile cordiale din Congres, administrația Trump a emis o scrisoare dură în care acuza UE de impunerea unor reguli de „cenzură”.
Europa, pusă la încercare de administrația Trump
În fața unei administrații americane ostile, UE se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istoria sa recentă. Diviziunile interne, presiunile externe și ascensiunea naționalismului slăbesc unitatea blocului comunitar, într-un moment în care stabilitatea globală este deja fragilă.
Cu un președinte american care joacă pe cartea fragmentării europene, rămâne de văzut dacă Uniunea Europeană va reuși să își mențină coeziunea sau dacă va ceda în fața noii realități geopolitice.
